Ars Reginae

Reginele-Scriitoare ale României. Romania's Writer-Queens. Rumäniens Schriftsteller-Königinnen

  • wordpress analytics

Regina Elisabeta (Carmen Sylva): Eine sonderbare Tendenz – O tendinţă ciudată

Posted by arsreginae pe 04/01/2010

Carmen Sylva: Rheintochters Donaufahrt, 10.—16. Mai 1904.

„Was mich auf dieser Reise wiederholt in Erstaunen versetzt, ist, dass wir keine der uns umgebenden Sprachen sprechen, sondern nur deutsch, französisch, englisch, höchstens noch italienisch, aber fast kein Reichsrumäne kann russisch, polnisch, ungarisch, serbisch, bulgarisch, türkisch oder griechisch; es ist, als hätten die Nachbarvölker in seiner Entwicklung keine Rolle gespielt. Man findet in der Rumänischen Sprache Spuren von den Nachbarsprachen; aber sie wirklich zu können, hat man bis jetzt noch für unnötig gefunden und man war immer bemüht, sich so westeuropäisch als möglich zu zeigen. Kommt es daher, dass Rumänien sich wirklich auf römischem Verfall aufbaut und daher eine entschiedene Sympathie für die anderen Völker hat, die den Römern entstammen?

Eine zeitlang wollte man sogar die slawischen Wörter aus der Sprache ausmerzen; wir haben uns aber energisch dagegen gewehrt, weil viel Kraft und Originalität dadurch verloren gehen würde und auch ein Teil der Sprachgeschichte, die so überaus merkwürdig ist. Es sind sogar eine Menge türkischer Wörter darin, obgleich die Türkenherrschaft hier nie hat festen Fuß fassen können. Niemals hat eine Moschee hier gebaut werden dürfen, selbst nicht in den Zeiten, wo das Glockenläuten verboten war und man sich mit Holzhämmern begnügte, wovon noch die Spur übrig ist, da man immer vor dem Läuten dieses Hämmern hört.

Es ist eine sonderbare Tendenz, dass die westeuropäischen Völker geneigt sind, die osteuropäischen nach der besonderen Sympathie zu beurteilen, welche sie den Gewaltigen entgegenbringt.“

Carmen Sylva: Fiica Rinului calătorind pe Dunăre, 1904.

Traducere (S.I. Zimmermann):

„Ce ma uimeşte în repetate rânduri în această călătorie este că nu vorbim nici una din limbile care ne inconjoară, ci numai germană, franceză, engleză, şi cel mult italiană. Dar aproape nici un român din regat nu ştie ruseşte, poloneză, ungureşte, sârbeşte, bulgăreşte, turceşte sau greaca; este ca şi cum popoarele vecine nu ar fi jucat nici un rol în dezvoltarea lui. Se găsesc în limba româna urme ale limbilor vecine dar a le cunoaşte într-adevăr, s-a considerat pâna acum ca lipsit de importanţă, românii străduindu-se de a se arăta cât mai vest-europeni cu putinţă.  Faptul ca România s-a cladit pe decăderea romană este prin urmare şi motivul de simpatie pentru popoarele care provin din romani?

A fost o vreme, când toate cuvintele slavice din limbă trebuiau să fie înlăturate; însă ne-am opus cu vehemenţă acestui lucru, pentru că atunci limba ar fi pierdut mult din puterea şi originalitatea ei precum şi din istoria limbii, care este atât de uimitoare. Există chiar o mulţime de cuvinte turceşti în ea, cu toate că stăpânirea turcească nu s-a putut afirma niciodată pe deplin aici. Niciodată nu s-a acceptat a fi construită o moschee, nici măcar în vremurile când sunatul clopotelor era interzis şi când trebuia să se bată în lemn – o rămăşiţă până astăzi, căci întotdeauna se aude acest ciocănit înaintea clopotelor.

Este ciudată tendinţa popoarelor vest-europene de a aprecia pe cele din est după intensitatea cu care simpatizează cu cele dintâi, mai puternice.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: