Ars Reginae

Reginele-Scriitoare ale României. Romania's Writer-Queens. Rumäniens Schriftsteller-Königinnen

  • wordpress analytics

Regina Elisabeta (Carmen Sylva): Zuerst auf rumänischem Boden – Prima oară pe pământul românesc

Posted by arsreginae pe 06/15/2010

„Die Donau leuchtet unter dem Widerschein der Fackeln, die Berge hallen von dem Hurrarufen, das Bild ist schön, denn die Stadt [Drobeta Turnu Severin, A.d.H.] baut sich auf Hügeln auf.

Hier betrat ich zuerst den rumänischen Boden, hier landete ich als junge Frau, und hier klangen dieselben Glocken von derselben Kirche, in welche ich zuerst meinen Fuß setzte und in welcher mich die erste Enttäuschung erwartete. Ich freute mich auf den Gottesdienst, da ich von Russland her an die wundervollen Chöre gewöhnt war und mir den orthodoxen Gottesdienst nicht anders denken konnte, als mit wunderbaren, wahrhaften Engelchören. Hier aber erklang unisono der näselnde, altgriechische Gesang, mit einem einzigen Tone, der durchgehalten wurde, wie ein Orgelpunkt entsetzlichster Art.

Nun ist das anders geworden. Man hat Chöre in allen Kirchen und manchmal sehr gute.

Als ich zuerst die Schulen besuchte und man mich mit unisono Gesang empfing, frug ich, warum man denn nicht im Chore sänge, und da antwortete man mir: ‘Wir singen ja im Chore, wir sind viele!’“

Carmen Sylva: Rheintochters Donaufahrt, 10. — 16. Mai 1904.

* * *

Regina Elisabeta (Carmen Sylva) în anul 1883 la vârsta de 40 de ani.

* * *

„Dunărea luminează de reflecţia făcliilor, munţii răsună din plin de urări şi imaginea este frumoasă, oraşul [Drobeta Turnu Severin, n.t.] întinzându-se până sus pe coline.

Aici am păşit pentru prima oară pe pământul românesc, aici am sosit ca tânără femeie şi aici au răsunat aceleaşi clopote ale aceleiaşi biserici, în care am pus pentru prima oară piciorul şi în care m-a aşteptat prima dezamăgire. Mă bucurasem de slujba religioasă, căci eram obişnuită din Rusia cu minunatele coraluri ortodoxe şi nu îmi puteam alftel închipui o slujbă ortodoxă decât cu minunatele coraluri cu adevărat îngereşti. Aici însă suna unisono şi nazal cântecul vechi grecesc cu un singur ton ţinut la nesfărşit, asemenea unei intonaţii îngrozitoare la orgă.

De atunci însă s-au schimbat lucrurile. Sunt coruri în toate bisericile, unele chiar foarte bune.

Când am vizitat la început şcolile şi am fost întâmpinată cu cântări unisono, am întrebat de ce nu se cântă în cor, iar drept răspuns am primit: ‘Dar noi cântăm în cor, noi suntem mulţi!’”

Carmen Sylva: Fiica Rinului calătorind pe Dunăre, 1904. (Traducere: Silvia I. Zimmermann)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: